UNIVERSITATEA Deontologic al avocatilor din Uniunea Europeana, ca

UNIVERSITATEA
BUCURESTI

FACULTATEA DE DREPT

We Will Write a Custom Essay Specifically
For You For Only $13.90/page!


order now

MASTER DREPT FISCAL

 

 

 

 

 

 

 

DEONTOLOGIA PROFESIEI DE AVOCAT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

STUDENT:

 

 

 

 

 

BUCURESTI, 2017

          „Avocatul este o constiinta inchiriata1″,
spunea Feodor Mihailovici Dostoievski.

          

          Pentru a
putea dezvolta regulile de deontologie a acestei profesii, consider ca trebuie,
mai intai, sa pornesc de la definitia acestui cuvant. Astfel, potrivit
Dictionarului Explicativ al Limbii Romane, prin deontologíe se intelege “Doctrin? privitoare la
normele de conduit? ?i la obliga?iile etice ale unei profesiuni.2″

 

            Cadrul
legal al acestei profesii este reprezentat de Legea nr. 51/1995, de Statutul profesiei
de avocat, precum si de Codul Deontologic al avocatilor din Uniunea Europeana.

            Art. 1 alin. (1)
din Statutul profesiei prevede ca „(1)
Profesia de avocat este libera si independenta, cu organizare, functionare si
conducere autonome, stabilite in conditiile prevazute de Legea nr. 51/1995
pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata, cu
modificarile ulterioare, denumita in continuare Lege, si ale prezentului statut3”.

            Art. 3 alin. (1) din Statut stabileste faptul ca avocatul are
obligatia de a se supune numai legii, statutului profesiei si codului
deontologic.

 

            Prin Decizia nr. 1486 din 27 octombrie 2007, Comisia
Permanenta din cadrul U.N.B.R. a decis
aplicarea, si in Romania, a Codului Deontologic al avocatilor din Uniunea
Europeana, ca fiind si Codul deontologic al avocatului roman, incepand cu 1
ianuarie 2007.

            Potrivit acestuia, mai exact art. 1.2.1., “Normele deontologice sunt destinate s? garanteze, prin acceptarea lor
liber consim?it?, buna îndeplinire de
c?tre avocat a misiunii sale, recunoscut? ca fiind indispensabil? pentru buna
func?ionare a oric?rei societ??i omene?ti4”,
nerespectarea acestora putand conduce chiar la aplicarea unei sanc?iuni
disciplinare de catre organele profesiei de avocat.

        
   Desi Codul
deontologic al avocatilor din UE prevede anumite obligatii in sarcina acestora,
in ceea ce priveste, insa, principiile generale ale profesiei de avocat,
relatia dintre avocat si client, relatia dintre avocati, pe cea dintre avocat
si magistrati, este lasata, totusi, la
latitudinea fiecarui barou, posibilitatea stabilirii unor norme concrete,
specifice, care provin din propriile sale traditii.

            Astfel, potrivit art. 1.2.2., ratiunea acestei
facultati este aceea ca normele trebuie adaptate organizarii si domeniului de
activitate al profesiei in fiecare stat membru, potrivit legislatiei nationale
ale acelui stat. Totusi, potrivit tezei
finale ale aceluiasi articol, normele specifice fiecarui barou trebuie sa se
refere la aceleasi valori, relevand o baza comuna.

 

           Prin
Hotararea nr. 268 din data de 17 iunie 2017, Consiliul Uniunii Nationale a
Barourilor din Romania a aprobat Codul Deontologic al Avocatului Roman, care va
intra in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2018. Prin acesta, practic, s-au
introdus noi principii, au fost dezvoltate cele deja existente si s-au lamurit
aspectele controversate in practica cu privire la diferite situatii
nereglementate.

           Potrivit legislatiei interne actuale, principiile fundamentale ale
exercitarii profesiei de avocat sunt consacrate in art. 1 si 2, art. 14, art.
35, art. 36, art. 39, art. 41, art. 43, art. 44, art. 46, art. 48, art. 49 din
Legea nr. 51/1995, art. 1-13, art. 26, art. 109, art. 128, art. 173-178, art.
228, art. 238, art 243, din Statutul profesiei, respectiv in art. 2.1, art.
2.3, art. 2.4, art. 4.1, art. 4.3, art. 4.4, art. 5.1, art. 5.2, art. 5.5 din
Codul Deontologic. Acestea sunt: principiul
legalitatii, principiul independentei, principiul libertatii, principiul
autonomiei si descentralizarii si principiul pastrarii secretului profesional,
principiul confraternitatii si respectului reciproc, principiul demnitatii si
onoarei profesiei de avocat.

            Dintre
acestea, in cele ce urmeaza, voi trata
principiile legalitatii, independentei si cel al pastrarii secretului
profesional. Toate aceste principii contin reguli si norme de etica si
deontologie profesionala a avocatilor, atat in raport cu profesia, cu clientii
si celelalte persoane fizice sau juridice cu care intra in contact, precum si
in ceea ce priveste relatiile dintre avocati.

 

            In ceea ce priveste
principiul legalitatii, acesta exprima
faptul ca activitatea profesiei de avocat se subsumeaza legii, in sensul ca, in
primul rand, avocatii trebuie sa fie inscrisi pe tabloul avocatilor din cadrul
Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, acestia trebuie sa desfasoare numai
activitatile prevazute de art. 3 din Lege, iar in relatia cu clientul, avocatul
va desfasura aceste activitati numai in limitele Legii nr. 51/1995, ale
Statutului si Codului Deontologic, avand in vedere, bineinteles, propriul sau
rationament profesional.

         

            Principiul independentei presupune ca “in
exercitarea profesiei sale, avocatul este independent si se supune numai legii,
Statutului profesiei si Codului deontologic.5”

        
   In raport cu
profesia, independenta avocatului se manifesta sub forma unei independente
absolute, ferite de orice fel de presiune sau influenta din partea oricarei
persoane, fizice sau juridice, de drept public sau de drept privat. In acest
sens, art. 7 alin. (3) din Statut prevede ca “avocatul nu poate fi supus niciunei restrictii, presiuni, constrangeri
sau intimidari din partea autoritatilor sau institutiilor publice ori a altor
persoane fizice sau persoane juridice6”.
Alin. (4) al aceluiasi text de lege prevede ca “independenta avocatului nu poate prejudicia interesele clientului sau7”.

           Dimpotriva,
reprezinta o atingere adusa
independentei, conform art. 109 alin. (3) din Statutul profesiei, “existenta
unui interes propriu ori al persoanelor apropiate lui in cauza ce i-a fost
incredintata, prestarea de activitati avocatiale in scopul de a se face placut
clientilor, magistratilor sau publicului, prestarea de activitati avocatiale
din simpla complezenta, existenta oricaror presiuni in scopul nerespectarii
secretului profesional8″.

           In raport cu
magistratii, desi avocatul este obligat sa dea dovada de respect si
curtoazie fata de instanta, totodata, acesta este obligat sa asigure o
reprezentare minutioasa, constiincioasa, a clientului sau, fara a tine seama de
propriile interese, ori fara a-i fi teama de reactiile magistratilor in acest
sens, ori ale oricarei alte persoane9.

           Acest
principiu include, deci, si obligatia unei pledoarii cuprinzatoare, in care
avocatul sa expuna judecatorului cazul clientului sau, argumentele juridice, de
drept si de fapt, etc., fiind necesar un anumit timp acordat de instanta in
acest sens. Corelativ acestei obligatii, este si obligatia instantei de a
acorda timpul necesar si suficient pentru ca avocatul sa isi poata apara
clientul in mod corespunzator. In practica, au existat situatii in care
instanta a limitat pledoariile avocatilor chiar si la 2-3 minute. In opinia
mea, o astfel de conduita din partea magistratului nu este adecvata, iar
avocatul aflat intr-o asemenea situatie ar trebui sa se abtina de a mai pleda
in acel caz.

        
  In raport cu clientul, avocatul este liber sa decida atat
daca preia un anumit caz, cat si sa negocieze si sa stabileasca onorariile pe
care le percepe. Desi art. 128 alin. (1) din Statut interzicea stabilirea unor
onorarii minime, recomandate sau maxime de catre organele profesiei, de catre
formele de exercitare a profesiei sau de catre avocati10,
prin Hotararea nr. 22 din 26 august 2017, Consiliul UNBR a aprobat, cu caracter
de recomandare, „Tabloul onorariilor minimale” prev?zut în Anexa la hotarare,
parte integrant? aceasta.

           Cu
privire la aceasta chestiune, Curtea de
Justitie a Uniunii Europene s-a pronuntat, recent, prin Hotararea din data de 23 noiembrie 2017 in cauzele conexate C?427/16 CHEZ Elektro Bulgaria impotriva Yordan Kotsev si
C?428/16
FrontEx International impotriva Emil
Yanakiev, Curtea
stabilind ca o reglementare nationala care nu acorda posibilitatea avocatului
sa stabileasca liber, cu clientul sau, nivelul onorariului, chiar si sub
limitele impuse de un regulament al organelor profesiei in acest sens, existand
posibilitatea ca, in caz de neconformare, avocatul sa fie susceptibil de
sanctiuni disciplinare, este de natura s?
“restrâng? concurenta pe piata intern? în sensul articolului 101 alineatul (1)
TFUE.11”

         

            Principiul pastrarii
secretului profesional sau principiul
confidentialitatii este de esenta profesiei de avocat si reprezinta unul
dintre cele mai controversate principii de deontologie profesionala a avocatului.

            Desi in vederea reprezentarii conventionale avocatul si
clientul incheie un contract de asistenta juridica, acesta fiind “temeiul juridic al nasterii drepturilor si
obligatiilor dintre parti12”,
obligatia pastrarii secretului profesional nu este una de natura contractuala,
ci legala.

             Obligatia pastrarii secretului profesional este o
obligatie absoluta, fara limita de timp, fiind necesar a fi respectata chiar si
dupa incetarea exercitarii profesiei de avocat, indiferent prin ce modalitate
(excludere, retragere, etc.). Avocatul este tinut a pastra confidentialitatea
asupra oricaror informatii incredintate de client de care ia cunostinta cu
ocazia exercitarii profesiei, indiferent de modalitatea in care ia cunostinta
(direct, prin corespondenta, etc.). Mai mult, confidentialitatea se intinde si
asupra persoanelor cu care avocatul isi desfasoara activitatea, cum ar fi
avocati colaboratori, personal auxiliar, etc., avocatul fiind obligat sa ia
toate masurile necesare in acest sens.

            De mentionat este faptul ca
avocatul nu poate fi dezlegat de secretul profesional de nicio persoana fizica
sau juridica, de drept public sau de drept privat, nici chiar de clientul sau, exceptie facand situatia in care avocatul
este cercetat penal, disciplinar ori in cazul promovarii unei contestatii cu
privire la onorariul convenit, insa aceasta exceptie vizeaza numai aspectele strict legate de apararea sa.

            Conform art. 8 alin. (5) din
Statut, in cazul in care avocatul nu respecta aceasta obligatie, acesta
savarseste o abatere disciplinara, fiind pasibil, deci, de o sanctiune
disciplinara din partea organelor profesiei.

            Insa nerespectarea secretului
profesional are implicatii si pe plan penal, deoarece avocatul poate fi
subiectul activ al faptei prev. si ped. de art. 227 C. pen., conform careia “(1)
Divulgarea, f?r? drept, a unor date sau informa?ii privind via?a privat? a unei
persoane, de natur? s? aduc? un prejudiciu unei persoane, de c?tre acela care a
luat cuno?tin?? despre acestea în virtutea profesiei ori func?iei ?i care are
obliga?ia p?str?rii confiden?ialit??ii cu privire la aceste date, se pedepse?te
cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amend?.

(2) Ac?iunea penal? se pune în mi?care
la plângerea prealabil? a persoanei v?t?mate13”.

            Bineinteles, incalcarea obligatiei
de confidentialitate atrage si raspunderea civila contractuala a avocatului
care, prin incalcarea obligatiei profesionale si divulgarea informatiilor
despre clientul sau, a cauzat acestuia un prejudiciu material sau moral.

 

In concluzie,
in contextul actual, Codul deontologic al avocatului roman, aplicabil incepand
cu 1 ianuarie 2018, este binevenit, acesta ingloband si reglementand inclusiv
problemele controversate intalnite in practica recenta.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

BIBLIOGRAFIE

 

1. Codul
deontologic al avocatilor din Uniunea Europeana

2. Dictionarul
Explicativ al Limbii Romane

3. Hot?rârea nr. 268/17 iunie 2017 a Consiliului UNBR din România

4. Legea nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea
profesiei de avocat

5. Noul Cod Penal.

6. Organizarea si exercitarea profesiei de
avocat, Sinteze si grile, Editia a III-a, revizuita si adaugita, Ed. Universul
Juridic, Bucuresti, 2015

7. Statutul profesiei de avocat

8. www.citate-alese.ro

9. www.curia.europa.eu

 

 

 

1 Citat Feodor Mihailovici Dostoievski,
sursa: www.citate-alese.ro.

2 Dictionarul Explicativ al Limbii Romane.

3 Art. 1 alin. (1) din Statutul profesiei
de avocat.

4 Codul Deontologic al avocatilor din
Uniunea Europeana.

5 Art. 3 alin. (1) din Statut, respectiv
art. 2.4 din Codul deontologic al avocatilor din Uniunea Europeana.

6 Art. 7 alin. (3) din Statut.

7 Art. 7 alin. (4) din Statut.

8 Art. 109 alin. (3) din Statut.

9 Art. 4.3 din Codul deontologic al avocatilor
din Uniunea Europeana.

10 Art. 128 alin. (1) din Statut.

11 Hotararea CJUE pronuntata in 27
noiembrie 2017 in Cauzele conexate C?427/16 CHEZ Elektro Bulgaria
impotriva Yordan Kotsev si
C?428/16 FrontEx International impotriva Emil Yanakiev, sursa:
www.curia.europa.eu.

12 Teodora Blidaru in cadrul lucrarii
coordonate de prof. univ. dr. Ligia Catuna, Organizarea
si exercitarea profesiei de avocat, Sinteze si grile, Editia a III-a,
revizuita si adaugita, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2015, pag. 100.

13 Art. 227 Noul Cod Penal.