Optimizarea maximizare. Numeroase ?i diferite discipline, grupate în

Optimizarea performan?ei (bibliografie)

 

„Optimizare” este un cuvânt mult
folosit în leg?tur? cu toate activit??ile umane în care se urm?re?te realizarea
unui anumit progres. Este în firea lucrurilor ca sportul s? urm?reasc?
progresul, dar nu orice progres, ci unul deosebit. A?a se face c?, de multe
ori, optimizarea vrea s? însemne maximizare.
Numeroase ?i diferite discipline, grupate în „?tiin?a sportului” î?i propun ca
prim obiectiv tocmai cre?terea capacit??ii 
de performan?? a sportivului, în acela?i timp cu asigurarea condi?iilor
socio-pedagogice ?i tehnico-materiale pentru aceasta.

We Will Write a Custom Essay Specifically
For You For Only $13.90/page!


order now

Psihologia sportului va urm?ri
acela?i obiectiv, raportat mai ales la personalitatea sportivului ?i având în vedere
în mod permanent faptul c? acesta tr?ie?te într-o societate ?i într-un grup
social de al c?ror ajutor ?i condi?ii trebuie s? se bucure din plin.

 

2.4.5 St?rile emo?ionale ale sportivului în concurs (bibliografie)

 

Sistemul st?rilor afective cuprinde
emo?iile, afectele, dispozi?iile, sentimentele, pasiunile ?i fobiile. Acestea
sunt tr?iri subiective ale unui raport specific între individ ?i ambian?? sub
forma satisfac?iei sau insatisfac?iei, încord?rii / relax?rii, pl?cerii /
nepl?cerii. Aceste st?ri polare ?i cu caracter evaluativ „personal” au rol
adaptiv, reglator, fie stimulând, fie inhibând activitatea individului.

 

Rolul emo?iilor în sport (bibliografie)

Acet rol a fost de mult? vreme
cunoscut, dar spre deosebire de sfera sentimentelor morale, unde omul poate
interveni con?tient ?i activ, în domeniul emo?iilor se manifest? înc? ?i ast?zi
o anumit? neputin?? în dirijarea lor ?i înl?turarea efectelor negative.

Este bine cunoscut? imaginea
sportivului cuprins de emo?ie înaintea concursului: neatent, incapabil de a
gândi clar ?i de a se exprima cu u?urin??, cu figura crispat?, congestionat sau
palid, incapabil s?-?i st?pâneasc? mi?c?rile, stors de vlag?, transpirat înc?
dinainte de a face efort, cu deranjamente stomacale ?i vomitând înaintea
intr?rii în concurs, într-o stare de indiferen?? sau agita?ie, precipitat în
mi?c?ri, irascibil, incapabil de a-?i planifica planul tactic dinainte fixat,
incapabil de a reac?iona la sfaturile antrenorului. Emo?ia puternic? de care
este cuprins sportivul influen?eaz? asupra mersului proceselor intelectuale ?i
asupra conducerii corecte a ac?iunilor. Sportivul gre?e?te în aprecierea situa?iilor,
în executarea mi?c?rilor.

Acest tablou, prezentat cu tr?s?turi
îngro?ate, subliniaz? cât de mult influen?eaz? buna reu?it? a unei performan?e
emo?ia negativ? care îl cuprinde pe sportiv.

Lucrurile sunt complicate mai ales de
faptul c? emo?iile apar spontan, f?r? controlul voin?ei, ?i produc deregl?ri
care influen?eaz? direct rezultatul sportiv. Efectele negative ale acestor
emo?ii nu pot fi preîntâmpinate întotdeauna. Exist? ?i emo?ii cu efecte
pozitive, stimulatoare, care ajut? performan?a, mobilizând energia sportivului,
chiar sporind-o. O asemenea emo?ie întâlnim la sportivii cu nivel bun de
preg?tire ?i motiva?i, cu dorin?a de a se întrece ?i a învinge, emo?ie
manifestat? ca o „mânie sportiv?”, care se caracterizeaz? prin sporirea
for?elor ?i încrederea în posibilit??i, neluarea în seam? a oboselii,
continuarea luptei pân? la victorie.

Caracterul adaptativ al emo?iilor

1.    Reac?iile emo?ionale înso?esc toate
manifest?rile de adaptare a organismului la condi?iile activit??ii sale.
Mecanismul de producere a acestor reac?ii emo?ionale este foarte complex,
cuprinzând în unitate atât activitatea nervoas? superioar? a scoar?ei
creierului, cât ?i activitatea centrilor subcorticali (hipotalamusul în mod
special) ?i a glandelor endocrine, fiind în raport cu întreaga via?? psihic? a
omului, cu cuno?tin?ele ?i tendin?ele, experien?a de via??, calit??ile de
voin??, etc. (B?ban, A. (1998). Stres ?i
personalitate. Presa universitar? clujean?, Cluj-Napoca

Emo?iile influen?eaz?, deci, pozitiv
sau negativ, întreaga activitate psihic? a omului. În acela?i timp, subliniem
faptul c? ?i gândirea ?i voin?a omului influen?eaz? emo?iile ?i producerea lor,
dând astfel posibilitatea dirij?rii con?tiente a comport?rii.

Modificarea st?rii afective a
sportivului în timpul concursului (bibliografie)

Dispozi?ia afectiv? înainte de
concurs determinat? de numero?i factori. Schimbarea condi?iilor mediului social
în care activeaz? sportivul sau a situa?iilor de concurs atrage modific?ri
sim?itoare în dispozi?ia acestuia. Întreaga realitate se reflect? nemijlocit în
con?tiin?a sportivului, determinând comportarea lui ulterioar?.

De obicei, dispozi?ia la start a
sportivilor se modific? în propor?ie de cca. 80% imediat ce sportivul intr? în
concurs.

Printre factorii psihici care
influen?eaz? rezultatele – aten?ia concentrat?, efortul de voin?? ?i
afectivitatea – aceasta din urm? sufer? cele mai mari varia?ii ?i influen?eaz?
în acela?i timp asupra celorlal?i factori. În dispozi?ia de start a sportivului
se reflect? gândurile ?i sentimentele, satisfac?iile sau insuccesele sale, ale
partenerilor sau ale adversarilor.

În timpul întrecerilor sportive se
produc unele evenimente care, prin influen?a pe care o au asupra psihicului,
modific? situa?ia de moment ?i chiar rezultatul final. Acesta este a?a-numitul
„moment psihologic”, explicat prin modificarea dispozi?iei generale, a
concentr?rii aten?iei, lucidit??ii gândirii, etc., datorit? schimb?rilor
produse în excitabilitatea unor centri nervo?i corticali.

 

2.    Supraexcitarea emotiv? (de unde Epuran M., Holdevici I., Toni?a F. (2001) Psihologia
sportului de performan??: teorie ?i practic?; Editura FEST, Bucure?ti

Acesta este un fenomen curent în
activitatea sportiv?, înaintea marilor întreceri. Emo?ia, prin caracterul ei
adaptativ-reglator, este o manifestare care preg?te?te organismul pentru
efortul pe care acesta urmeaz? s?-l depun?. Rolul emo?iei este – în acest sens
– pozitiv. Se întâmpl? îns? ca, de cele mai multe ori, intensitatea ei s? fie
prea mare sau s? fie ?i mare ?i de durat?, s? dep??easc? posibilit??ile
psihocomportamentale ale sportivului, fiind urmat? deci, de efecte negative.

De câteva decenii se folose?te
termenul de „stress” (ap?sare, constrângere, solicitare, tensiune, încordare –
din limba englez?) pentru a denumi st?rile care apar la sportivi în situa?ii
dificile, neîntâlnite sau nea?teptate.

St?rile de supraexcitare au cauze
obiective concrete, dar pe care sportivul nu le cunoa?te întotdeauna. Ele au la
baz? o anumit? doz? de lips? de încredere ?i de nesiguran?? în rezultat,
provocat fie de faptul c? în sportul respectiv surprizele sunt frecvente, fie
de preg?tirea personal? mai slab?. Pe aceast? baz? se suprapun idei despre
eventualul insucces, teama de înlocuire ?i eliminare din echip? ?i din lot,
teama de traumatisme, a?teptarea chinuitoare înaintea întrecerii, surprizele
pozitive sau negative, unele condi?ii nefavorabile de concurs ?i multe altele.

Trebuie s? ad?ug?m înc? un factor
important de creare a supraexcit?rii: sentimentul r?spunderii, care este de
obicei, mai mare la sportivi ?i care este subliniat ?i de ceilal?i factori din
jur – presa, prietenii, publicul, oficialii cu diferite r?spunderi, etc.